Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru umanitate

În luna Iulie, se împlinesc 50 de ani de la aselenizare, cu aceată ocazie, GV Player vs Player oferă în perioada 16-20 Iulie, gratuit tuturor copiilor șansa de a experimenta aplicația VR Apollo 11, povestea celei mai mari călătorii făcute vreodată de omenire. Acum, pentru prima dată, veți avea parte de acest eveniment istoric prin ochii celor care au trăit-o.

Cum a început totul:

„Alegem să mergem pe Lună! Alegem să mergem pe Lună în acest deceniu şi să facem toate celelalte lucruri nu pentru că ar fi uşor, ci tocmai pentru că este greu. Pentru că acest obiectiv ne va ajuta să ne organizăm şi să dăm măsura energiilor și talentelor noastre, pentru că această provocare este una pe care dorim să ne-o asumăm, una pe care nu dorim să o amânăm şi una pe care intenţionăm să o îndeplinim cu succes, la fel ca și pe celelalte. Din aceste motive privesc decizia pe care am luat-o anul trecut, aceea de a ne intensifica eforturile în ceea ce privește misiunile spațiale ca pe una dintre cele mai importante decizii care vor fi luate în timpul mandatului meu de Președinte”,  John Fitzgerald Kennedy 12 Septembrie 1962, Rice University.

 

 

 

Programul Apollo a fost o serie de zboruri spațiale efectuate de Statele Unite ale Americii (NASA), folosind nava Apollo și racheta purtătoare Saturn V, între anii 1961 și 1975. Proiectul, coordonat de NASA, a avut ca principal obiectiv „aselenizarea unui om și întoarcerea lui în siguranță pe Pământ până la sfârșitul decadei 1960-1970”. Acest obiectiv a fost atins cu Apollo 11 în iulie 1969.

Urmând succesului programelor Mercury și Gemini, programul Apollo a fost lansat pentru a încerca lucrul în spațiu și zborul omului în jurul Lunii, dar nu și pe Lună. Obiectivele programului Apollo au fost radical modificate ca urmare a anunțului președintelui John F. Kennedy, conform căruia Statele Unite ar trebui să trimită oameni pe Lună și să-i aducă înapoi pe Pământ în siguranță până în 1970. Astfel Apollo a devenit un program de aselenizare a omului pe Lună.

 

În total, 12 oameni au pășit pe Luna, în 6 misiuni:

Neil Armstrong și Buzz Aldrin (Apollo 11)

Pete Conrad și Alan Bean (Apollo 12)

Alan Shepard și Edgar Mitchell (Apollo 14)

David Scott și James Irwin (Apollo 15)

John Young și Charles Duke (Apollo 16)

Gene Cernan și Harrison Schmitt (Apollo 17)

 

Apollo 11 este prima misiune în care omul a pășit pe suprafața satelitului natural al Pământului, Luna. Este în același timp și cea de-a cincea misiune cu echipaj uman din Programul Apollo, gestionat de NASA, și a treia care plasează oameni pe orbita lunară.

La 16 iulie 1969, echipajul format din Neil Armstrong (comandant), Edwin Buzz Aldrin (pilotul modulului lunar Eagle) şi Michael Collins (pilotul modulului de serviciu) şi-a început misiunea: APOLLO 11.

 

 

Racheta Saturn V a fost lansată de la Centrul Spațial Kennedy din Florida. După patru zile, Aldrin a confirmat că modulul lunar Eagle se desprinsese de Columbia și ajunsese pe Lună, într-o zonă denumita Marea Linistii. Colegul Michael Collins rămăsese pe Columbia, zburând pe orbita Lunii.

La 20 Iulie, Neil Armstrong a ieșit din modul. După aproximativ 20 de minute, a coborât și Aldrin. În 2 ore, 36 de minute și 21 de secunde, astronauții au strâns circa 22 de kilograme de roci pe care le-au adus pe Pământ.

 

 

Cu toate că au fost planificate 20 de misiuni Apollo, Apollo 17 a fost ultima misiune de zbor sub emblema Apollo. Programul s-a încheiat din cauza bugetelor reduse (în mare parte din cauza războiului din Vietnam) și din dorința de a realiza un vehicul spațial reutilizabil.

Programul Apollo a costat 25,4 miliarde de dolari, conform datelor oferite de NASA. Echivalent a 185 miliarde în anul 2019. O sumă ce pare foarte mare la prima vedere, dar e de 5 ori mai mică decât costul războiului din Vietnam.

În aprilie 2019, Israelul a încercat să fie a patra țară ce reușește aselenizarea, după Statele Unite, URSS şi China. Dar spre deosebire de cele amintite, echipa israeliană a avut un buget foarte mic.

Sonda „Bereshit” (Geneză, în ebraică) trimisă către Lună, a avut un traseu perfect, dar nu a reuşit să aseleneizeze.  Scopul misiunii era de a realiza fotografii şi experimente.

Proiectul a fost realizat de guvernul israelian alături de o companie privată. Misiunea israeliană a costat în jur de 100 de milioane de dolari şi era destinată să deschidă calea pentru viitoare explorări lunare low-cost.

Sonda a fost lansată în data de 22 februarie de la baza americană Cap Canaveral, Florida, cu ajutorul unei rachete Falcon 9 a firmei americane SpaceX.

Sonda a efectuat mai multe orbite eliptice în jurul Pământului înainte de a se îndrepta către Lună, unde sosirea era prevăzută pentru 11 aprilie.

A fost prima sondă dezvoltată de o organizaţie israeliană privată, SpaceIL, în parteneriat cu societatea aerospaţială Israeli Aerospace Industries (IAI), una dintre cele mai mari companii din industria de apărare israeliană.

 

 

La 50 de ani după primii paşi făcuţi de oameni pe Lună, aceasta a trezit din nou interesul guvernelor lumii. China a reuşită să plaseze în ianuarie un dispozitiv pe partea nevăzută, şi încă neexplorată, a Lunii.

Sonda lunară Chang’e-4 – numită astfel după zeiţa Lunii în mitologia chinezească – a fost lansată în decembrie 2018, de la baza spaţială Xichang, din sud-vestul Chinei.

China a pregătit această misiune, una foarte dificilă din punct de vedere tehnologic, timp de mai mulţi ani. Una dintre provocările majore a fost sistemul de comunicaţii, rezolvată prin lansarea, în mai 2018, a satelitului Queqiao pe orbita Lunii, acesta acţionând ca intermediar între sondă şi Terra.

Chang’e-4 este a doua sondă spaţială trimisă de China pe Lună, după roverul Yutu (Iepurele de jad), care a aselenizat în 2013.

În 1959, Uniunea Sovietică a fost prima ţară care a obţinut primele imagini cu partea nevăzută a Lunii.

 

Adauga un comentariu