Realitatea Virtuală, Realitatea Augmentată, Realitatea Mixtă

În timp ce toate sunt folosite în lumea jocurilor într-un fel sau altul, fiecare dintre aceste categorii are propriile caracteristici și utilizări unice.
Care este diferentă dintre ele?

 

Răspunsul scurt:

Realitatea virtuală (VR) este o tehnologie care imersează utilizatorul într-un mediu virtual generat în întregime pe computer.

Realitatea augmentată (AR) nu acoperă complet câmpul vizual al utilizatorului ci pur și simplu suprapune elemente generate pe computer peste lumea reală oferind astfel o imagine compozit.

Realitatea mixtă (MR) combină obiectele virtuale și cele din lumea reală pentru a crea o lume hibridă. Această tehnologie ia în calcul câmpul vizual al utilizatorului și introduce elemente virtuale în acesta. În realitatea mixtă elementele virtuale introduse interacționează direct cu elementele lumii reale ca și când ar fi acolo. De asemenea, MR permite utilizatorului un anumit nivel de interacțiune cu aceste elemente, dar spre deosebire de VR, aceasta nu necesită echipament de control în plus ci doar gesturi ale mâinilor și ale corpului.

 

Răspunsul lung:

 

Realitatea virtuală (VR)

 

 

Conceptul de VR este simplu. Câmpul vizual este umplut cu lumea generată de calculator, privită printr-o cască, în interiorul căreia se afla un ecran. Folosind doi senzori amplasați în colțuri opuse ale camerei, casca ține cont de mișcările utilizatorului și reflectă aceste mișcări pe afișajul virtual, oferind purtătorului posibilitatea de a explora lumea creată virtual. O aplicație bună de realitate virtuală, te poate face să te simți complet eliminat din locația fizică.

VR a fost, în mod tradițional, sfântul gral al jocurilor. Ideea de imersiune completă fără distragere, a fost încercată în 1995 de catre Nintendo, atunci când a lansat Virtual Boy, o consolă care s-a vândut in 770 000 de exemplare, cu toate astea a fost considerată un esec al companiei.

VR-ul a primit recent al doilea avânt, iar în anul 2016 au apărut pe piață căștile- Oculus Rift, HTC Vive și PlayStation VR. Aceste trei branduri au ajutat la extinderea masivă a gradului de conștientizare a VR, oferind o calitate ridicată a imaginii, o latență redusă și o urmărire impresionantă a mișcării.

Căștile VR utilizează imaginile stereoscopice pentru a păcăli creierul, pentru a vedea o imagine 3D formată din imagini 2D pe un ecran. Pentru a face acest lucru, căștile vor utiliza fie un afișaj pentru fiecare ochi care prezintă o imagine ușor diferită, fie un singur afișaj care prezintă două fluxuri de imagini diferite.

Dincolo de afișajele ecranelor, tehnologia VR se bazează pe un număr de senzori, montați în ​​cască cât și în controlerele folosite și poziționate în spațiul de joc propriu-zis. Producătorii folosesc diferite tehnologii senzoriale. Tehnologia Lighthouse folosită în noua cască de la Valve „Index” și în casca „Vive” de la HTC, utilizează senzori pentru a umple camera cu lasere invizibile care detectează poziția și mișcarea căștii și a manetelor de control. Senzorii vânduți cu Oculus Rift, pe de altă parte, sunt camere web care detectează lumina infraroșu care iese din cască și din manetele de control pentru a-și găsi poziția în spațiul 3D.

Producătorii de căști VR profită de tehnologiile pe care industria de telefonie mobilă le-a perfecționat de ani de zile pentru utilizarea în smartphone-uri. Acestea pun la dispoziție camere integrate în casca VR, precum și giroscoape pentru a măsura rotația, magnetometre care găsesc nordul magnetic pentru a indica modul în care este orientat un dispozitiv și accelerometre, care simt atracția gravitațională pentru a-și da seama de orientare și cât de rapid se deplasează un dispozitiv în spaţiu.

 

Realitatea augmentată (AR)

 

 

Dacă ideea de realitate virtuală este să te aducă în lumea jocurilor, gândește-te la realitatea augmentată ca la aducerea jocului în lumea ta. AR a fost folosit de mult timp pentru jocuri, deși nu are o prezență masivă pe PC, fiind folosită mai mult pe dispozitive mobile.

AR este probabil cea mai simplă formă de realitate digitală, adesea implicând nimic mai mult decât afișarea imaginilor virtuale pe fluxul video al lumii reale.

În timp ce mulți oameni se gândesc imediat la Pokemon GO, istoria jocurilor AR merge mult mai departe. Realitatea augumentată a intrat prima dată pe piața jocurilor la începutul anilor 2000, când PlayStation EyeToy a folosit imaginile aparatului de fotografiat în mini-jocuri. Kinect a făcut același lucru câțiva ani mai târziu pe Xbox 360, iar Nintendo a intrat în acțiune la scurt timp prin consola mobilă 3DS.

Realitatea augumentată a fost adusă pe deplin înapoi în conștiința publică cu lansarea Pokémon GO în 2016, deși elementele de realitate augmentată s-au dovedit a fi complet opționale, mai mult un truc decât o parte esențială a gameplay-ului.

 

Realitatea mixtă (MR)

 

 

Dacă AR și MR sunt cu adevărat diferite, de multe ori depinde de cine întrebi – mulți oameni folosesc în continuare termenii interschimbabili.

Pentru scopurile noastre, realitatea mixtă este tehnologia care folosește integrări mai complexe de obiecte și entități virtuale în medii reale. De exemplu, realitatea augumentată poate presupune fixarea unei imagini a unui obiect virtual pe o masă reală, în timp ce realitatea mixtă ar fi suficient de complexă pentru ca obiectul virtual să dispară din vedere dacă te-ai deplasat în jurul unui colț sau dacă ai pus un obstacol în fața lui.

Cele mai mari probleme cu MR în prezent sunt legate de tehnologie – întrucât este încă destul de nouă, există o mulțime de limitări în ceea ce privește ceea ce poate face. Casca HoloLens, de la Microsoft, a suferit cel mai mult din cauza micului său câmp vizual, de aproximativ 50 de grade și calitatea vizuală relativ scăzută, deși acestea sunt aspecte care se vor îmbunătăți fără îndoială. Noua ediție HoloLens 2 a făcut deja pași importanți în acestă direcție.

VR, AR și MR sunt toate tehnologii distincte din cadrul categoriei mai largi a realității digitale, toate cu propriile avantaje.

Adauga un comentariu